Pagina 1 di 1

Strabucàre

MessaggioInviato: ven mag 19, 2017 10:05 am
da Sixara
Strabucàre
viewtopic.php?f=44&t=2616


Strabucàre (anca stranbucare da mi): Inciampare. Incespicare.
" La voce è assai vecchia " - dixe el Romagnolo - " Mancavitque pocum quin strabuccaret ab arce/ Iuppiter aetherea... (Baldus, XIII, 45-46) ".
Pòco ghe mancava ke l Jupiter, strabucando, el caskése zo da l Olinpo. :D
O anca ke l s inbalza, inganbara, inzànpa, scapùza ... come se dixe n italian? "Ci mancò poco che Giove cadesse giù dalla cima dell'Olimpo, inciampando".
Strabucando, a punto.
Da indovè ca scumiziemo? mi dirìa da l vècio Otorino e da traboccare, ke l me manda a on trébucher de l francexe:

ÉTYMOLOGIE
Norm. trabuquer ; wallon, trebouchî ; provenç. trabucar, trasbuchar, trebucar ; espagn. et portug. trabucar ; ital. traboccare. Trébucher est formé de tra, et de l'anc. franç. buc, tronc humain, torse, qui est l'anc. haut-allem. buh, tronc du corps ; de sorte que trébucher est faire dévier le corps de sa direction naturelle. L'italien traboccare vient de bocca, bouche, comme tracollare, renverser, vient de collo. Dans trebuncher, il y a un comme dans tribunculus, trébuchet, DU CANGE., Mais trabecher de la Ch. de Rol. reste inexpliqué.

Còsa m intarèsa mi de trabecher de la Ch. de Rol. sa gò zà el trabucar, trasbuchar de l provenç.? gnente. Cueo ca me dà pensiero l è kel buh, tronc du corps de l'anc. haut-allem..
Parké el Littré el fa sto raxonamento cuà: trebuchér l è faire dévier le corps de sa direction naturelle, ca vòe dire ke l corpo el ciàpa nàltra direzion - da bèlo drìto, el se pièga - e par corps a s intende el busto, tronco de l corpo, na parte precìxa de l corpo, cuela sora. Ke però, se l vièn da l germanico buh, la sarìa cuela sota: Bauch.

Bauch l è la panza, el ventre, no ghè dubi:

Bauch m. unterer Teil des Rumpfes, ahd. būh (um 1000), mhd. būch, mnd. būk, mnl. buuc, nl. buik, aengl. būc ‘Bauch, Rumpf’, anord. būkr ‘Bauch, Körper’, schwed. buk gehen vielleicht, wenn eine Bedeutung ‘Geschwollener’ (etwa nach starkem Essen) angenommen wird, zurück auf eine Gutturalerweiterung der Wurzel ie. *b(e)u-, *bh(e)u-, *b(h)ū- ‘aufblasen, schwellen’. Da das Wort nur in germ. Sprachen (*būka-) bezeugt ist, kann die Möglichkeit, daß es der nicht-ie. Sprache einer vorgerm. Substratbevölkerung entstammt, nicht ausgeschlossen werden. bauchen Vb. refl. ‘sich wölben, runden’ (16. Jh.). bauchig selten bäuchig Adj. ‘[ ...]

Buc-Bauch l è la parte soto de l busto/tronco ca se ghe dixe Rumpf, n tedesco.
Fà difarenza? par mi sì, parké vien mancare la derivazion da buh, o almanco, l è màsa ligà a l ànbito de l 'gonfiarse-ingrosarse' de la panza pa poder significare anca el busto.

Da 'bocca', e lora, come ca dixe el Romagnolo?
" Lat. buca(m) con il pref. 'stra' (oltre) come se inciampando, ciò che si ha in bocca fosse sputato oltre."

Mah. Ad strabuconem sguerzis cum passibus ibant (Baldus, XXV, 459): i va-vànti de strabucon. E a palpéto anca.

Re: Strabucàre

MessaggioInviato: ven mag 19, 2017 8:46 pm
da Berto
Intrabucarse/entrabucarse (entrabuxarse)

Buca, buco = buxa, buxo - Cascar drento la buxa, el buxo, la trapola.


???
http://www.etimo.it/?term=buco
Immagine

???
http://www.etimo.it/?term=bocca
Immagine


E/Inganbararse
viewtopic.php?f=173&t=1096

Re: Strabucàre

MessaggioInviato: dom mag 21, 2017 8:01 am
da Sixara
Sì, l a.a.ted. BIOG-EN e BOUG-EN incurvare, piegare o scoaxi , ma nò de l bacino ma :
trabùco

*bukk/ gon- w.v. 'to bend' - Far. boga, buga, bukka w.v. 'to bend, curve',
Nw. boga w.v. 'to bend, swing', bukka w.v. 'to nod', OFri. bukkia w.v. 'to bend
down', MHG bocken w.v. 'to alight' => *bhu gh-neh2- (IE).
The iterative to *beugan- - *biiga n- (q.v.). Also cf. Swi. Visp. bikku w.v. 'to
bend, turn' < *bugjan-.

BUKK/GON - to bend = oscillare, piegare, tirare, lanciare... de l busto n avanti; ghèntra gnente la bocca de on vaxo (contenitore) da indoe ke vièn fòra on liquido, e gnanca la bùxa. Cuea manco ke manco, sibèn ke ono el pòe strabukàre so na buxa. Però trappola, cueo cadarìa vardare.

L archetipo el dovarìa èsare sto cuà ca mete el Pokorny:

bheug-3, bheugh-
English meaning: to bow
Deutsche Übersetzung: “biegen”
Material: O.Ind. bhujáti “bends, pushes away “, bhugná-ḥ “bent, curved”, bhûja-ḥ “arm”,
bhujủ “ twist, arm”, bhōga ́ -ḥ “ coil of a snake; ring” (: O.H.G. boug); niṣ-bhuj- “push”, pass. “
flunk, escape; to get away “;
[...] Intensive (with intensification) Gmc. *bukjan in M.H.G. būcken, Swiss bukche; M.L.G.
bucken, O.Fris. buckia “ to stoop, bend forward, bend down “ (Wissmann nom. postverb.
171, 181).

Tel lì: Gmc. *bukjan in M.H.G. būcken, Swiss bukche; M.L.G. bucken, O.Fris. buckia “ to stoop, bend forward, bend down “ = curvarse, pèndare n avanti, pèndare n zo.
Co te strabùki no xe dito ke dòpo a te caski: strabucàre l è kel movimento prima de l cascare, co te te inclini n avanti, stoop, bend forward - pènd-zo :D

Re: Strabucàre

MessaggioInviato: dom mag 21, 2017 8:16 am
da Berto
Trabucco : cfr. co trabiccolo e trabaccolo.